„Combinatul era organizat pe 3 uzine: Uzina 1, Uzina 2 și Uzina 3. La Uzina 1 era sectorul primar, care însemna carieră, funicular, aglomerator, fabrica de var, furnalele cu tot. La Uzina 2, oțelăria și cuptoarele adânci, striperul de la oțelărie. La Uzina 3 erau laminoarele, deci LDS-ul și Bloomingul.

Secția furnal nu însemna numai furnalul. Însemna furnalul propriu-zis, halda de zgură, mașina de turnat fontă pe bandă […] și mai aveam o hală de reparat oale – unde se reparau oalele de fontă și se recondiționau, care erau căptușite cu cărămidă refractară în interior. Și oalele de zgură mai crăpau, se mai fisurau, și acolo se făcea recondiționarea.

Tot în cadrul secției furnale era cocseria, care avea și buncărele de cocs.”

Ioan Mato Jr, (fost siderurgist)

Furnalul era interdependent de restul uzinei, de la care primea sau către care trimitea materie primă necesară în procesul siderurgic și metalurgic. Această rețea se extindea din centru până în Mociur și pe dealurile unde se aflau buncărele și halda de zgură.

Cele mai importante erau secțiile din Uzina 1: sectorul primar. Ele asigurau materie primă și energie pentru procesul de elaborare a fontei.

Funicularul și Cariera de calcar

Calcarul era unul dintre materialele de bază care se introducea în furnal. El se săpa la cariera de pe Valea Domanului și era transportată de un funicular deasupra orașului, până în Mociur unde erau Aglomeratorul și Fabrica de Var.

Funicularul de transport al calcarului dinspre carierele de calcar din Valea Domanului spre situl Mociur-Valea Țerovei unde se aflau Fabrica de Var și Aglomeratorul | Sursă: Ioan Mato

Aglomeratorul

La aglomerator se făcea un amestec între var, calcar și minereu de fier. Compoziția de aglomerat mergea pe un alt funicular și cobora spre furnale.

Aglomeratorul unde era mixat minereul de fier cu calcar, rezultând aglomeratul pentru furnal. Aglomeratorul era amplasat unde acum în Reșița se află Parcul Industrial Valea Țerovei. | Sursă: Ioan Mato

Cocseria

La cocseria mică se făcea cocsul, combustibilul necesar pentru reacția din furnal. O fabrică mai mare s-a construit în Valea Țerovei, dar nu a apucat să funcționeze nici o zi înainte de dezafectarea și demolarea acesteia.

Deșarjare de cocs în perioada comunistă | Sursă: Ioan Mato

Uzina cocso-chimică aflată în construcție la momentul căderii regimului comunist, pe situl industrial situat pe Valea Țerovei. A fost demolată înainte de a fi fost pusă în funcțiune. | Sursă: Ioan Mato la finalul anilor '80

Sistemul amenajărilor hidrotehnice

Sistemul amenajărilor hidrotehnice din bazinul Bârzavei oferea energie electrică pentru tot combinatul, și apă pentru răcirea instalațiilor.