Expo
Povestea pietrei: funicularul reșițean
Expo: Povestea pietrei: funicularul reșițean
Proiectarea și construirea funicularului

Funicularul a fost realizat printr-o colaborare care a adunat expertiză din toată țara:

  • Proiectare: IPROMET (Institutul de proiectări de uzine și instalații metalurgice București) și ISPF București (Institutul de studii și proiectări forestiere București)

  • Execuție: Uzina Metalurgică Bocșa în colaborare cu Uzina de Construcții de Mașini Reșița, Industria Sârmei Câmpia Turzii, Cablul Românesc Ploiești

  • Montaj: Întreprinderea de construcții și montaje metalurgice din Reșița.

Proiectarea

Proiectul s-a realizat între anii 1962-1963 și era alcătuit dintr-un număr impresionant de 11 volume, cu desene de precizie care ajungeau chiar la o scară 2:1 față de mărimea piesei. Dosarul tehnic arată iscusința specialiștilor din institutele de proiectare ale vremii, care proiectau sisteme extrem de complexe precum funicularul, fără calculator sau softuri.

Execuția

În execuția funicularului s-a consumat un total de 1099 tone de oțel, iar un singur metru lățime din pod conținea 2200kg de oțel.

Extrase din arhiva dosarelelor de proiectare ale funicularului. Planșa 2: harta de amplasare a podului cu tabelul exproprierilor necesare pentru a amplasa pilele de susținere; Planșa 1: planul fundațiilor | Sursă: Primăria Municipiului Reșița

În fața șantierului în perioada asamblării podului de funicular | Sursă: Muzeul Cineastului Amator


Construirea funicularului

Podul funicularului a fost montat în doar 2 luni, între iunie și august 1964.

Montajul s-a realizat prin lansarea grinziiI cheson: s-a optat pentru deplasarea tronsoanelor care alcătuiesc grinda cheson, în lungul traversărIi, pe măsură ce se realizează întregirea grinziiI prin adăugarea de noi tronsoane. La ⅓ din deschidere s-a ridicat un eșafodaj înalt la 30m, lung de 65m și lat de 6m, în axul longitudinal al podului.

De asemenea s-au realizat platforme de lansare la mijlocul deschiderilor dintre pile. Amplasarea acestor platforme a constuit o problemă, întrucât dedesubt existau gospodării locuite sau străzi ce erau circulate. Lansarea era în permanență urmărită cu mijloace topometrice, dintr-o stație amplasată în axa podului.

Cadru cu funicularul, din față Casei de Cultură, la 60 de ani depărtare: 1964 - 2024 | Surse foto: Ioan Mato, Arhiva Muzeului Cineastului Amator (sus) și Marius Vasile (jos)

Extinderea treptată a podului pe piloni | Foto: Ioan Mato, Arhiva Muzeului Cineastului Amator

Muncitori în timpul montajului | Foto: Ioan Mato, Arhiva Muzeului Cineastului Amator

1 / 12