În pofida a tot ce a dispărut, în Reșița continuă să se afle un patrimoniu industrial dens și unic, înconjurat de o natură reînviată. Proiectul de conversie a funicularului tratează aceste două resurse ca o direcție de viitor, conectând totodată orașul vechi de orașul nou, precum și oamenii de cadrul natural din jur.
Proiectarea conversiei a fost realizată în asociere de către birourile de arhitectură D Proiect (ROU), Oana Stănescu Studio (SUA) și Werner Sobek AG (DEU). Documentațiile tehnico economice au fost finanțate cu fonduri europene prin POAT - Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 - 2020.
Proiectul de conversie a funicularului va fi depus de Primăria Reșița pentru finanțare prin Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 - Măsura New European Bauhaus la finalul anului 2024, fiind estimat la o valoare de aprox. 8 mil EUR. Este anticipată scoaterea la licitație a lucrărilor de execuție, de către Primăria Reșița, în a doua parte a anului 2025.
Imagine din proiectul de conversie | Sursă: D Proiect + Oana Stănescu Studio
Podul funicularului se va transforma într-o pasarelă suspendată care va lega traseele velo și pietonale de pe Dealul Golului și Dealul Crucii. Va avea două căi de circulație, una suspendată de grinda cheson la nivelul plasei de protecție existente, pe care se va putea circula inclusiv cu bicicleta, iar cea de-a doua, de deasupra grinzii cheson, va fi o platformă de observare cu acces redus. Urcarea pe funicular se va putea realiza pe la unul dintre cele două capete, sau cu lliftul amplasat în zona punctului termic, ce va deveni un centru de informare și vizitare.
Pe traseu vor fi amenajate zone de stat și socializare, un tobogan care va lega cele două căi de circulație, o tiroliană și o platformă de bungee-jumping situată deasupra grinzii cheson, în dreptul râului Bârzava.
Imagini din proiectul de conversie | Sursă: D Proiect + Oana Stănescu Studio
Proiectarea conversiei a fost realizată în asociere de către birourile de arhitectură D Proiect (ROU), Oana Stănescu Studio (SUA) și Werner Sobek AG (DEU). Documentațiile tehnico economice au fost finanțate cu fonduri europene prin POAT - Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 - 2020.
Proiectul de conversie a funicularului va fi depus de Primăria Reșița pentru finanțare prin Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 - Măsura New European Bauhaus la finalul anului 2024, fiind estimat la o valoare de aprox. 8 mil EUR. Este anticipată scoaterea la licitație a lucrărilor de execuție, de către Primăria Reșița, în a doua parte a anului 2025.
Ca prim pas, echipa de proiectare reconversiei a căutat și a examinat profund arhiva dosarului de proiectare original.
“Investigarea arhivei a fost esențială pentru expertiză și una dintre cele mai interesante abordări de lucru. Ne-a făcut să nu intervenim agresiv asupra funicularului. Cunoscându-i toate detaliile, problemele, vulnerabilitățile, am putut să acționăm ca o acupunctură, să intervenim fără să-i afectăm prea mult eleganța și valoarea patrimonială.” Bogdan Demetrescu, șef de proiect în biroul de arhitectură D Proiect.
Apoi a urmat o etapă de studii preliminare, prin care echipa a radiografiat toate potecilecărările și locurile interesante din peisajul proxim al funicularului. Scopul era de a înțelege cadrul natural, pentru o cât mai bună contextualizare a propunerii de conversiebiodiversitatea și ce resurse are locul.
“AI dealuri, ai pădure, ai un ecosistem valoros și proiectul ăsta poate crea o punte care leagă ușor centrul, pavajul urban, dar și cărările dealurilor. Ne-a preocupat să aflăm ce trasee deja există, nu să venim cu o atitudine atotștiuitoare.” Bogdan Demetrescu, șef de proiect în biroul de arhitectură D Proiect.
Imagine din proiectul de conversie | Sursă: D Proiect + Oana Stănescu Studio
Pentru a lua la cunoștință care sunt resursele existente din preajma funicularului, a început un proces de consultare cu ONG-uri și alți actori entități localie. Prin consultări echipa a înțeles, de exemplu, care sunt traseele existente în natură, sau nevoile persoanelor cu mobilitate redusă care trebuie integrate în plan.
“E ceva firesc să devină un proces participativ, să înțeleagă lumea viziunea, că nu vrem să transformăm radical funicularul sau să-l dăm jos, ci să-l valorizam pe alura lui, să îl completam încât să îl redescoperim cu toții, mai ales reșițenii.” Bogdan Demetrescu, șef de proiect în biroul de arhitectură D Proiect.
Perspective de pe și sub grinda cheson, stop-cadre ale traseului pietonal, imagini din proiectul de conversie | Sursă: D Proiect + Oana Stănescu Studio
Proiectarea conversiei funicularului a fost un demers complex care nu are precedent național și unde inevitabil apar extrem de multe bariere tehnice și bugetare. Nu ar fi putut fi realizat fără un dialog real între proiectanți, comunitate și administrația publică. Dar și echipa de proiect a trebuit să fie extrem de interdisciplinară și diversă- de la experți tehnici cu zeci de ani de experiență la tineri arhitecți curioși de valorile patrimoniului industrial, de la istorici pasionați la ingineri pragmatici. Un astfel de proiect este valoros prin inter și multidisciplinaritate, fiind mai mult decât un proiect reglementat de legi și regulamente.
“Am avut inclusiv experți în biodiversitate, nu e un proiect de 2-3 oameni, e ca o cercetare în sine, unde zeci de oameni descoperă lucruri constant. Ăsta e plusul și minusul reconversiei de patrimoniu industrial- nu e standardizată, orice intervenție e unică și trebuie să-și facă echipă. Dar reconversia funicularului este un exemplu de cum proiectarea poate deveni cercetare și viziune.” Bogdan Demetrescu, șef de proiect în biroul de arhitectură D Proiect.
Perspectiva de pe grinda cheson astăzi | Sursă: Marius Vasile
