Furnalul nr. 2 din Reșița este printre cele mai impunătoare și remarcabile simboluri ale patrimoniului industrial din Banatul Montan și unul dintre ultimele furnale păstrate în țară. Situat pe platforma fostului Combinat Siderurgic Reșița (CSR) aflată astăzi în proprietatea Artrom Steel Tubes S.A, furnalul face parte dintr-un ansamblu industrial cu o istorie care începe în anul 1771, când au fost inaugurate primele furnale și forje în Reșița, sub administrația Imperiului Habsburgic.
În perioada de vârf a activității combinatului, furnalul a fost inima unei industrii siderurgice complexe, care includea cocserii, oțelării, laminoare și turnătorii, funcționând în tandem cu uzina de mașini și echipamente grele.
Furnalul nr. 2 a fost dezafectat în 1992 și este singurul păstrat în picioare datorită valorii sale simbolice pentru identitatea industrială a orașului și pentru peisajul urban. În anii 2000, acesta a scăpat ca prin urechile acului de „valorificarea” ca fier vechi, de care vecinul lui—furnalul nr. 1—nu a scăpat. Eforturile concertate ale ultimei generații de angajați ai combinatului siderurgic, ale câtorva pasionați de patrimoniu industrial și ale altor persoane poziționate în instituții cheie au făcut posibilă clasarea ca monument istoric.
Deși furnalul este un punct de interes pentru conservarea memoriei industriale și pentru potențialul său de vizitare, starea de degradare este tot mai acută și mai vizibilă. Această expoziție este o încercare de a reda prin câteva memorii, fotografii și date o incursiune în devenirea furnalelor reșițene, precum și funcționarea și perspectivele de viitor ale ultimului furnal reșițean.
Această expoziție înglobează fragmente din:
memoriile colectate de cei din Grupul de Istorii Orale - Cristian Lupșa, Nicoleta Rădăcină, Ruxandra Pop, Anca Vancu și Alexandra Lulache prin interviuri individuale cu reșițeni ce au prins furnalul în funcțiune. Le suntem recunoscători tuturor celor ce ne-au împărtășit amintirile și reflecțiile lor legate de furnal și industrial reșițeană.
Studiul istoric arhitectural privind Furnalul nr. 2 din Reșița, realizat de arh. Gabriela Domokos-Pașcu și arh. Maja Bâldea în mai - iulie 2025;
Precum și:
Fotografii de arhivă din colecțiile unor fotografi remarcabili ai industriei reșițene, precum Ioan Mato și Aurel Săndulescu, digitalizate și interpretate de Muzeul Cineastului Amator;
Fotografii recente de Alexandru Todirică și Xplorate Group.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Această expoziție, precum și activitatea Grupului de Istorii Orale și Studiul istoric arhitectural privind Furnalul nr. 2 au fost realizate în cadrul proiectului „Strângem rândurile în jurul ultimului furnal”, coordonat de MKBT în parteneriat cu Fundația Comunitară Banatul Montan și Muzeul Cineastului Amator. Proiectul este cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și Primăria Municipiului Reșița, cu sprijinul Artrom Steel Tubes S.A.
De asemenea, acest proiect face parte din Reșița 250 LAB – Laboratorul de Inovare Urbană inițiat de MKBT, care acționează drept catalizator al unui ecosistem de co-creare, testare și implementare de acțiuni de regenerare urbană în Reșița.
Scriere și editare de Alexandra Lulache, Marina Batog și Andrei Bălbărău. Grafică de Laura Tomșa.
Cine a venit să lucreze la furnale?
Orașul construit în jurul furnalelor
Procesele care aveau loc în furnal: încărcarea și topirea
Procesele care aveau loc în furnal: evacuarea și turnarea
Ecosistemul din jurul furnalului
Munca la furnal
Dincolo de uzină
În Reșița, siderurgia și metalurgia dăinuie și fără furnal
Ce-i de făcut cu Furnalul nr. 2?